Tot ce îmi doresc este să mă simt bine!


Recent, am călătorit în Cork, Irelanda. Un loc superb, care merită vizitat, mai ales dacă nu ați mai fost pe acolo. Vremea de acolo (nu prea putem să-i zicem climă, prin aceste părți; este doar vreme. Într-adevăr, petrecem mult timp discutând despre vreme și dacă nu am face-o, atunci ar fi un loc foarte liniștit, vă asigur de asta!) tămăduitoare; nici prea caldă nici prea rece. Pentru cineva din nord (autorul provine din Edinburgh) este perfectă; totuși nu înseamnă că, din când în când, nu se face mai cald. Se face, credeți-mă, iar eu am nimerit o astfel de săptămână din an când a fost foarte, foarte, cald!

Sunt în camera mea de hotel, aflată la ultimul etaj al unui hotel vechi din centrul orașului. Toată căldura absorbită de pereți peste zi este ținută captivă în clădire, fapt datorat și designului “bine gândit” al hotelului. Sistemul complicat de țevi de căldură și condensare are grijă să colecteze și căldura de peste zi și să o dirijeze direct către camera 414, care în urma unei coincidențe complet nefaste este camera în care sunt eu cazat.

Și ca să mai adaug puțină culoare la această poveste oricum colorată, camera 414 este situată în partea hotelului dinspre stradă și anume strada McCurtain, strada cea mai populară pentru viața de noapte din Cork.

Deci, am câteva opțiuni.

  • Pot să închid geamul, pentru a reduce din zgomotul care intră în cameră și să încerc să dorm într-o saună.
  • Pot să deschid geamul și să stau treaz din cauza gălăgiei din trafic și a mulțimii de petrecăreți (oh – și tot este saună).
  • Pot să dojenesc managementul hotelului și să le spun cât de cald este în cameră.

Aleg ultima variantă. Am argumente convingătoare și eu personal sunt convins că persoana de la celălalt capăt al firului mă înțelege când îi spun cât este de cald în camera, cât de incomod îmi este, ce gălăgie fac petrecăreții de pe stradă și ce urât miroase și ce gălăgios e traficul de pe stradă. M-am felicitat cât de bine mi-am susținut argumentele și am așteptat de la cealaltă parte să îmi spună că mă mută într-o camera cu aer condiționat și mult mai liniștită situată înspre râu.

Doar că, nu s-a întâmplat asta. În schimb, mi-a spus că le pare foarte rău. Așa că am bolborosit ceva de genul că îmi pare rău că am deranjat-o și că oricum nu era o problemă prea mare, în cele din urmă, pentru un bărbat în toată firea, și de ce m-ar deranja astfel de mărunțișuri? Și doamna a fost foarte drăguță și atâta tot.

Pe viitor, cred că am să le spun doar ce ar trebui făcut ca să dispară problema și ce ar trebi să-mi ofere hotelul ca și compensare pentru a-mi face șederea mai plăcută. Și am de gând să fiu și foarte specific!

Robin Copland – Partener, Scotwork International

Scris de Monica Horvath la 00:00

0 Comentarii :

Comentariu

Error loading MacroEngine script (file: /uBlogsy/uBlogsyShowRSSLink.cshtml)

 
 
Introduceti codul din imagine:

Ultimele comentarii